In rascoala de la Bobalna-1437,Paul Romanul din Floresti se numara printre capeteniile iobagilor rasculati care vor darama si Cetatea Fetei,construita cu 2 secole inainte ca punct de observatie pentru apararea Cetatii Clujului.
Sursa:
http://www.sfdumitru.ro/PAROHIA%20SFANTUL%20DUNITRU.html
joi, februarie 12, 2009
Vizitati judetul Cluj - Obiective turistice
Obiective turistice Cluj
Asezare
Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor.
Atractii turistice
Staţiuni:
Băile Băiţa
Băile Cojocna
Băile Ocna Dej
Băile Someşeni
Băile Turda
Băişoara
Staţiunea Fântânele
Castele:
Castelul Bánffy, Bonţida
Castelul Bánffy, Borşa
Castelul Kemény, Jucu de Sus
Castelul Bánffy, Răscruci
Castelul Béldy din Geaca
Castelul Bocskai, Aghireşu
Castelul de la Gilău
Castelul Haller, Coplean
Castelul Mikes, Săvădisla
Castelul Jósika, Moldoveneşti
Castelul Kemény-Bánffy, Luncani
Castelul Kornis, Mănăstirea
Castelul Schirling, Corneşti
Castelul Teleki, Luna de Jos
Castelul Wass, Ţaga
Castelul Wass-Banffy, Gilău
Conacul din satul Luna
Cetati:
Cetatea Clujului, Cluj-Napoca
Cetăţuia (Cluj-Napoca)
Fortificaţia medievală Turda, Turda
Cetatea Dejului, Dej
Cetatea Gherla, Gherla
Cetatea Bologa, Bologa
Cetatea Dăbâca, Dăbâca
Cetatea Fetei, Floreşti
Cetatea Liteni, Liteni
Cetatea Moldoveneşti, Moldoveneşti
Aşezarea fortificată Cuzdrioara, Cuzdrioara
Cetatea Feldioara, Feldioara
Situl arheologic de la Mera, Mera
Situl arheologic de la Mihai Viteazu, Mihai Viteazu
Fortificaţia militară romană de la Negreni, Negreni
Vestigiile romane de la Poieni, Poieni
Aşezarea fortificată de la Someşu Rece, Someşu Rece
Cetatea Unguraş, Unguraş
Cetatea Bedeciu, Bedeciu
Cetatea Bicălatu, Bicălatu
Aşezarea fortificată de la Cojocna, Cojocna
Lăcaşe de cult:
Biserica Reformată-Calvină din Dăbâca, localitatea Dăbâca
Biserica Reformată-Calvină din Izvoru Crişului, localitatea Izvoru Crişului
Biserica Reformată-Calvină din Luncani, localitatea Luncani
Biserica Ortodoxă din Mărgău, localitatea Mărgău
Biserica Ortodoxă din Feleacu, localitatea Feleacu
Mănăstirea Nicula
Mănăstirea Casiel
Mănăstirea Ciucie
Mănăstirea Sfânta Troiţa
Rezervatii naturale (denumire si localizare):
Parcul Natural Apuseni - Comuna Beliş
Cariera Corabia - Comuna Gilău, satul Someşu Rece
Peştera Vârfuraşu - Comuna Mărgău, satul Răchiţele
Fânaţele Suatu I şi II - Comuna Suatu
Fânaţele Clujului – Copârşaie - Cluj-Napoca
Fânaţele Clujului – Valea Lui Craiu - Cluj-Napoca
Valea Morilor - Comuna Feleacu
Pârâul Dumbrava - Comuna Ciurila
Rezervaţia Cheile Turzii , Cheile Turzii - Comunele Mihai Viteazu şi Petreştii de Jos
Rezervaţia Lacul Ştiucii - Comuna Fizeşu Gherlii
Rezervaţia Valea Legii - Comuna Geaca
Făgetul Clujului - Cluj-Napoca
Peştera Mare de pe Valea Firei - Comuna Mărgău
Peştera din Piatra Ponorului - Comuna Mărgău, satul satul Răchiţele
Gipsurile de la Leghia - Comuna Aghireşu, satul Leghia
Locul Fosilifer Coruş - Comuna Baciu, satul Coruşu
Molhaşul Mare De La Izbuc - Comuna Beliş
Cheile Baciului - Cluj-Napoca
Cheile Turenilor - Comuna Tureni
Sărăturile şi Ocna Veche - Turda
Stufărişurile de la Sic - Comuna Sic
Dealul cu Fluturi - Comuna Viişoara
Pădurea Ciuaşului - Comuna Ţaga
Rezervaţia botanică de la Suatu, localitatea Suatu
Rezervaţia Scăriţa-Belioara
Lacuri si cascade:
Eleşteele Beclean
Eleşteele Mărtineşti
Lacul Bădeni
Lacul Beliş-Fântânele (460 ha)
Lacul Bondureasa
Lacul Cătina Popii I
Lacul Cătina Popii II
Lacul Dumitreasa
Lacul Feiurdeni I
Lacul Feiurdeni II
Lacul Geaca I
Lacul Geaca II
Lacul Geaca III
Lacul Gilău (75 ha)
Lacul Irişoara
Lacul Miceşti
Lacul Negruţa
Lacul Sântejude I
Lacul Sântejude II
Lacul Someşul Cald
Lacul Someşul Rece
Lacul Sucutard
Lacul Şoimu
Lacul Ştejeriş
Lacul Ştiucii (22 ha şi 12,7 m adâncime).
Lacul Tarniţa (215 ha)
Lacul Ţaga Mare
Lacul Ţaga Mică
Lacul Ţaga
Lacul Valea Drăganului (Lacul Floroiu)
Laguna Albastră
Beliş-Fântânele
Lacul Tarniţa
Lacul Fântânele
Lacul Geaca
Cascada Ciucaş
Cascada Răchiţele
Vestigii istorice:
Castrul roman Potaissa, Turda
Castrul roman Samum, Căşeiu
Castrul roman de la Gilău
Ruinele romane de la Petreşti, Petreşti
Palate:
Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe
Palatul Babos
Palatul Bánffy
Palatul Berde
Palatul de Finanţe
Palatul de Justiţie
Palatul Elian
Palatul Josika
Palatul Poştei
Palatul Prefecturii
Palatul Reduta
Palatul Regionalei Căilor Ferate
Palatul Rhedey
Palatul Szeky
Palatul Telefoanelor
Palatul Teleki
Palatul Toldalagi-Korda
Palatul Urania
Palatul Wass
Parcuri:
Grădina Botanică din Cluj-Napoca
Parcul Etnografic Romulus Vuia
Monumente şi statui:
Monumentul de la Bobâlna
Muzee:
Muzeul de Artă, Cluj-Napoca
Muzeul Etnografic (Muzeul Satului), Cluj-Napoca
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Muzeul de Farmacie, Cluj-Napoca
Muzeul Apei, Cluj-Napoca
Muzeul de Mineralogie, Cluj-Napoca
Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă", Cluj-Napoca
Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca
Muzeul "Emil Isac", Cluj-Napoca
Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe, Cluj-Napoca
Muzeul Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
Vivariul Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
Muzeul de Istorie din Turda
Muzeul Municipal Dej
Muzeul de Istorie din Gherla
Muzeul Sătesc de la Iclod, Iclod
Muzeul Mănăstirii Nicula, Mănăstirea Nicula
Altele:
Acvariul USAMV
Asezare
Judeţul Cluj (magh. Kolozs megye) este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor.
Atractii turistice
Staţiuni:
Băile Băiţa
Băile Cojocna
Băile Ocna Dej
Băile Someşeni
Băile Turda
Băişoara
Staţiunea Fântânele
Castele:
Castelul Bánffy, Bonţida
Castelul Bánffy, Borşa
Castelul Kemény, Jucu de Sus
Castelul Bánffy, Răscruci
Castelul Béldy din Geaca
Castelul Bocskai, Aghireşu
Castelul de la Gilău
Castelul Haller, Coplean
Castelul Mikes, Săvădisla
Castelul Jósika, Moldoveneşti
Castelul Kemény-Bánffy, Luncani
Castelul Kornis, Mănăstirea
Castelul Schirling, Corneşti
Castelul Teleki, Luna de Jos
Castelul Wass, Ţaga
Castelul Wass-Banffy, Gilău
Conacul din satul Luna
Cetati:
Cetatea Clujului, Cluj-Napoca
Cetăţuia (Cluj-Napoca)
Fortificaţia medievală Turda, Turda
Cetatea Dejului, Dej
Cetatea Gherla, Gherla
Cetatea Bologa, Bologa
Cetatea Dăbâca, Dăbâca
Cetatea Fetei, Floreşti
Cetatea Liteni, Liteni
Cetatea Moldoveneşti, Moldoveneşti
Aşezarea fortificată Cuzdrioara, Cuzdrioara
Cetatea Feldioara, Feldioara
Situl arheologic de la Mera, Mera
Situl arheologic de la Mihai Viteazu, Mihai Viteazu
Fortificaţia militară romană de la Negreni, Negreni
Vestigiile romane de la Poieni, Poieni
Aşezarea fortificată de la Someşu Rece, Someşu Rece
Cetatea Unguraş, Unguraş
Cetatea Bedeciu, Bedeciu
Cetatea Bicălatu, Bicălatu
Aşezarea fortificată de la Cojocna, Cojocna
Lăcaşe de cult:
Biserica Reformată-Calvină din Dăbâca, localitatea Dăbâca
Biserica Reformată-Calvină din Izvoru Crişului, localitatea Izvoru Crişului
Biserica Reformată-Calvină din Luncani, localitatea Luncani
Biserica Ortodoxă din Mărgău, localitatea Mărgău
Biserica Ortodoxă din Feleacu, localitatea Feleacu
Mănăstirea Nicula
Mănăstirea Casiel
Mănăstirea Ciucie
Mănăstirea Sfânta Troiţa
Rezervatii naturale (denumire si localizare):
Parcul Natural Apuseni - Comuna Beliş
Cariera Corabia - Comuna Gilău, satul Someşu Rece
Peştera Vârfuraşu - Comuna Mărgău, satul Răchiţele
Fânaţele Suatu I şi II - Comuna Suatu
Fânaţele Clujului – Copârşaie - Cluj-Napoca
Fânaţele Clujului – Valea Lui Craiu - Cluj-Napoca
Valea Morilor - Comuna Feleacu
Pârâul Dumbrava - Comuna Ciurila
Rezervaţia Cheile Turzii , Cheile Turzii - Comunele Mihai Viteazu şi Petreştii de Jos
Rezervaţia Lacul Ştiucii - Comuna Fizeşu Gherlii
Rezervaţia Valea Legii - Comuna Geaca
Făgetul Clujului - Cluj-Napoca
Peştera Mare de pe Valea Firei - Comuna Mărgău
Peştera din Piatra Ponorului - Comuna Mărgău, satul satul Răchiţele
Gipsurile de la Leghia - Comuna Aghireşu, satul Leghia
Locul Fosilifer Coruş - Comuna Baciu, satul Coruşu
Molhaşul Mare De La Izbuc - Comuna Beliş
Cheile Baciului - Cluj-Napoca
Cheile Turenilor - Comuna Tureni
Sărăturile şi Ocna Veche - Turda
Stufărişurile de la Sic - Comuna Sic
Dealul cu Fluturi - Comuna Viişoara
Pădurea Ciuaşului - Comuna Ţaga
Rezervaţia botanică de la Suatu, localitatea Suatu
Rezervaţia Scăriţa-Belioara
Lacuri si cascade:
Eleşteele Beclean
Eleşteele Mărtineşti
Lacul Bădeni
Lacul Beliş-Fântânele (460 ha)
Lacul Bondureasa
Lacul Cătina Popii I
Lacul Cătina Popii II
Lacul Dumitreasa
Lacul Feiurdeni I
Lacul Feiurdeni II
Lacul Geaca I
Lacul Geaca II
Lacul Geaca III
Lacul Gilău (75 ha)
Lacul Irişoara
Lacul Miceşti
Lacul Negruţa
Lacul Sântejude I
Lacul Sântejude II
Lacul Someşul Cald
Lacul Someşul Rece
Lacul Sucutard
Lacul Şoimu
Lacul Ştejeriş
Lacul Ştiucii (22 ha şi 12,7 m adâncime).
Lacul Tarniţa (215 ha)
Lacul Ţaga Mare
Lacul Ţaga Mică
Lacul Ţaga
Lacul Valea Drăganului (Lacul Floroiu)
Laguna Albastră
Beliş-Fântânele
Lacul Tarniţa
Lacul Fântânele
Lacul Geaca
Cascada Ciucaş
Cascada Răchiţele
Vestigii istorice:
Castrul roman Potaissa, Turda
Castrul roman Samum, Căşeiu
Castrul roman de la Gilău
Ruinele romane de la Petreşti, Petreşti
Palate:
Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe
Palatul Babos
Palatul Bánffy
Palatul Berde
Palatul de Finanţe
Palatul de Justiţie
Palatul Elian
Palatul Josika
Palatul Poştei
Palatul Prefecturii
Palatul Reduta
Palatul Regionalei Căilor Ferate
Palatul Rhedey
Palatul Szeky
Palatul Telefoanelor
Palatul Teleki
Palatul Toldalagi-Korda
Palatul Urania
Palatul Wass
Parcuri:
Grădina Botanică din Cluj-Napoca
Parcul Etnografic Romulus Vuia
Monumente şi statui:
Monumentul de la Bobâlna
Muzee:
Muzeul de Artă, Cluj-Napoca
Muzeul Etnografic (Muzeul Satului), Cluj-Napoca
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Muzeul de Farmacie, Cluj-Napoca
Muzeul Apei, Cluj-Napoca
Muzeul de Mineralogie, Cluj-Napoca
Muzeul de Speologie "Emil Racoviţă", Cluj-Napoca
Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca
Muzeul "Emil Isac", Cluj-Napoca
Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe, Cluj-Napoca
Muzeul Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
Vivariul Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca
Muzeul de Istorie din Turda
Muzeul Municipal Dej
Muzeul de Istorie din Gherla
Muzeul Sătesc de la Iclod, Iclod
Muzeul Mănăstirii Nicula, Mănăstirea Nicula
Altele:
Acvariul USAMV
Unde putem afla mai multe despre Cetatea Fetei ... ca si cetate, nu si cartier ...
Castele si cetati din Transilvania: judetul Cluj
Cartea bilingva (romana si maghiara) a fost lansata recent la Libraria Phoenix in prezenta autorilor Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa (grafica, design, fotografii, harta, reconstituiri arhitectonice, documentare), autori care multumesc Consiliului Judetean Cluj si domnilor Gyöngyössy Daniel si Kerekes Sandor pentru sprijinul acordat la aparitia cartii.
Autorii (arhitect, istoric si filolog) au dorit sa scoata din anonimat si sa puna in lumina asemenea obiective de istorie si arhitectura medievala de pe teritoriul judetului.
Pe parcursul a 126 de pagini gasim prezentate 27 de obiective (13 cetati si 14 castele), plus doua restaurari de arhitectura pentru Castelul Coplean si Cetatea Liteni.
"Cetatea fetei din Floresti: Numele cetatii provine dintr-o legenda locala care spune ca in timpul invaziilor tatare, o fata din sat a fost prinsa de cotropitori si, in ciuda torturilor la care a fost supusa, nu a divulgat nimic despre locul in care se ascunsesera oamenii din Floresti. In amintirea sa, fortareata a fost denumita Cetatea Fetei. Potrivit altei legende, ar fi existat un tunel care lega subteran aceasta cetate de biserica Sfintul Mihail din Cluj-Napoca. Faptul nu a fost insa confirmat de cercetarile arheologice".
In final, un interesant "Glosar de termeni", cum ar fi abatie, bastion, castru, donjon, foisor, portie, stilul neobaroc, vitraliu si altele.
Cititorii care vor studia harta (din p. 5) se pot orienta asupra traseelor pe care pot merge; cartea e o contributie la repunerea in circuit turistic a castelelor si cetatilor din judetul Cluj.
Ioan POP
In final, un interesant "Glosar de termeni", cum ar fi abatie, bastion, castru, donjon, foisor, portie, stilul neobaroc, vitraliu si altele.
Cititorii care vor studia harta (din p. 5) se pot orienta asupra traseelor pe care pot merge; cartea e o contributie la repunerea in circuit turistic a castelelor si cetatilor din judetul Cluj.
Ioan POP
...sincer vreau si eu cartea sa vad traseul pe care ajung la cetate ... mi se pare foarte interesant ...
Cetatea Fetei Floresti Cluj Napoca
Construita in urma cu 800 de ani Nici un drum nu leaga Florestiul de „Cetatea Fetei“. Prin padure, carari pierdute printre copaci, batatorite doar de localnici, urca dealul la peste un kilometru, pina la zidurile construite in urma cu 800 de ani. Dincolo de deal e cartierul. Muschi verzi s-au lipit de zidul de piatra, iar crengile crescute ascund gura sapata in stinca, ca un ochi de ciclop, a intrarii in cetate. Intrarea e inalta abia de un metru, un om putind intra doar aplecat. In dreapta, la citiva metri de gura intrarii, coboara o scara in spirala. In jos, e intuneric ca in fundul Iadului. Florestenii vorbesc cu fereala despre „Cetatea Fetei“: cei batrini au cam uitat, pe cei tineri nu-i mai intereseaza.
Legenda spune ca „Cetatea Fetei“ este legata de Biserica Sfintul Mihail din centrul Clujului de un tunel, prin care se refugiau satenii de frica dusmanilor.
Potrivit arhivelor istorice, Cetatea a fost construita in anul 1241 de episcopii Transilvaniei, ca punct de paza si observatie pentru a face fata atacurilor tatarilor. Se povesteste ca o fata din sat ar fi incercat sa scape alaturi de alti sateni din fata hoardelor, dar ca a fost prinsa. Desi torturata, fata nu a dezvaluit locul de refugiu, salvindu-si, cu pretul vietii, vecinii si neamurile din sat. Cetatea a fost darimata in timpul rascoalei taranesti din 1437, de la Bobilna.
Zinele de la „Cetatea Fetei“
Pe seama „Cetatii Fetei“ circula mai multe legende. Una spune ca in cetate ar trai sapte zine, care dorm in paturi impletite din pinza de paianjen si carora albinele le-ar aduce miere. Alta legenda spune ca un fecior din sat ar fi mers dupa lemne in padure impreuna cu tatal sau. S-ar fi iscat o furtuna, iar feciorul nu s-a mai intors in sat. Lumea l-a crezut mort, dar el a aparut dupa citiva ani, spunind ca a ramas sluga la „Cetatea Fetei“, la niste zine.
Legenda spune ca „Cetatea Fetei“ este legata de Biserica Sfintul Mihail din centrul Clujului de un tunel, prin care se refugiau satenii de frica dusmanilor.
Potrivit arhivelor istorice, Cetatea a fost construita in anul 1241 de episcopii Transilvaniei, ca punct de paza si observatie pentru a face fata atacurilor tatarilor. Se povesteste ca o fata din sat ar fi incercat sa scape alaturi de alti sateni din fata hoardelor, dar ca a fost prinsa. Desi torturata, fata nu a dezvaluit locul de refugiu, salvindu-si, cu pretul vietii, vecinii si neamurile din sat. Cetatea a fost darimata in timpul rascoalei taranesti din 1437, de la Bobilna.
Zinele de la „Cetatea Fetei“
Pe seama „Cetatii Fetei“ circula mai multe legende. Una spune ca in cetate ar trai sapte zine, care dorm in paturi impletite din pinza de paianjen si carora albinele le-ar aduce miere. Alta legenda spune ca un fecior din sat ar fi mers dupa lemne in padure impreuna cu tatal sau. S-ar fi iscat o furtuna, iar feciorul nu s-a mai intors in sat. Lumea l-a crezut mort, dar el a aparut dupa citiva ani, spunind ca a ramas sluga la „Cetatea Fetei“, la niste zine.
Criza financiara
Apropo ce specialisti ne vor salva din criza financiara???
Videanu (bordura) si alalalt de la Ministrul Economiei???
Zau???
Oare nu avem specialisti de marca in finante si economie nationala???
NU avem pe nimeni care sa gestioneze problemele care ne bat la usa de criza asta finanziara???
Nu cred, de fapt am certitudinea ca exista oameni calificati la noi in tara care se pricep, dar care nu au puterea de a ajunge afirmati.
Ne plangem de sistemul educational, dar el a dat oameni profesionisti de marca pe care statul roman ii da deoparte...
Cine ne scoate din criza financiara domnilor de la guvern... cine???
Videanu (bordura) si alalalt de la Ministrul Economiei???
Zau???
Oare nu avem specialisti de marca in finante si economie nationala???
NU avem pe nimeni care sa gestioneze problemele care ne bat la usa de criza asta finanziara???
Nu cred, de fapt am certitudinea ca exista oameni calificati la noi in tara care se pricep, dar care nu au puterea de a ajunge afirmati.
Ne plangem de sistemul educational, dar el a dat oameni profesionisti de marca pe care statul roman ii da deoparte...
Cine ne scoate din criza financiara domnilor de la guvern... cine???
Delta noastra ...
Am ramas si eu socat ... cand am citit pe blogul lui Bucurenci ca Mihaiu va fi inlaturat sau a fost inlaturat de pe functia pe care a avut intr-o institutie de stat care avea in grija Delta Dunarii, dar ce ma socat a fost faptul ca dupa ce a luat parte la atatea proiecte si a pus umarul la intemeierea unor ONG-uri care aveau ca scop ocrotirea deltei dunarii ... el este inalturat pe temei politic??? imi pare rau!!! dar oare oamenii de calitate merita sa fie dati deoparte???
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
